Ordonanță de Urgență 24/1015 prevede că măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale poate fi luată pentru cel mult 30 de zile și prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăși 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depășește 5 ani în total.
Astfel, prin OUG legea penală se pune în acord cu decizia Curții Constituționale referitoare la arestul la domiciliu, în condițiile în care prevederile anterioare ale Codului de procedură penală au fost declarate neconstituționale.
În 2015, Curtea Constituțională a constatat că „normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală «Durata arestului la domiciliu», prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință, fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri”.
În reglementarea actuală, articolul 222 alineatul 1 din Codul de procedură penală prevede că durata maximă a arestului la domiciliu în cursul urmăririi penale este de 30 de zile.
Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul a omis să reglementeze un termen și o durată maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru ipotezele când aceasta a fost dispusă în procedura de camera preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.
Proiectul de lege a fost inițiat de Guvern și adoptat de Parlament în 10 mai, apoi a fost trimis preșdintelui la promulgare în 12 mai.